Și principii se îndrăgostesc câteodată. Povesti de dragoste din Carpati pana la Viena

DESCRIERE
Iancu de Hunedoara, Matei Corvin sau Principesa Elisabeta Bathory (întruchiparea feminină a mitului lui Dracula, mult mai aproape de realitate ca originalul, după ce s-a scăldat – la propriu! – în sângele sutelor de fecioare sacrificate) nu sunt singurele figuri ilustre care au marcat istoria erotică a Transilvaniei. Mihai Viteazul le-a sedus pe nevasta Principelui maghiar Sigismund și pe soția consilierului acestuia, Vlad Țepeș și Petru Rareș au conceput copii cu irezistibile săsoaice blonde… și lista nu se oprește aici, urmele acestor pasiuni consumate la maximă intensitate ducând la Brașov, Cluj sau Alba Iulia, dar și la Budapesta, Viena sau Praga.
Transilvania este un univers complex și absolut fascinant din punct de vedere istoric. Veritabil melting pot al civilizațiilor și semințiilor (români, maghiari, sași, secui etc.), acest pământ a dat Europei unele dintre cele mai frumoase femei, care au aprins imaginația scriitorilor și scenariștilor de film, dar și o sumedenie de aprigi bărbați de stat, care au umplut cronicile cu isprăvile lor. Crimele și, adesea, crimele pasionale nu lipsesc din aceste pagini pătate cu sânge. Iar multe dintre acestea au un punct comun tulburător: un loc magic, dar care nu a fost ocolit de un panoptic cutremurător al tuturor păcatelor omenești.
Domnița torturată cu un piron și decapitată în Castelul Huniazilor pentru că și-a înșelat soțul plecat la luptă
Elisabeta Bathory s-a scăldat în sângele a 600 de virgine
Iancu de Hunedoara era copilul din flori al lui Sigismund de Luxemburg
Iubirile nefericite ale lui Matei Corvin
Vlad Țepeș și obsesia pentru săsoaice blonde cu ochi albaștri
Blestemul ultimei Prințese din familia Huniazilor
Mihai Viteazul o seduce pe nevasta lui Sigismund Bathory. Maria Christi(er)na, o poveste de iubire la Praga
Surorile pătimașe de la Curtea din Alba Iulia
Rudolf al II-lea: Împăratul alchimist a dorit-o pe Florica, dar a fost „castrat” de mamă
În loc de Epilog: Anna Bathory – „târfa însângerată a Diavolului”














RECENZII