PIANO MAN ÎN CASA RĂZBOIULUI.

România nu este un actor global în relațiile internaționale, dar chestiunile geopolitice au suscitat dintotdeauna interes la noi. Foarte puțini jurnaliști români au transmis de la fața locului cele mai fierbinți știri din străinătate. Printre aceștia se numără și Cătălin Gomboș (n. 1977, București), de la Radio România și Hotnews, unul dintre specialiștii noștri în istoria recentă a Orientului Mijlociu.

Pe baza bogatei sale experiențe în spațiul arab, Cătălin Gomboș a scris volumul „Piano Man în Casa Războiului. Însemnări din Irak și Afganistan”, carte care evocă lumea gazetarilor occidentali, freelanceri sau angajați ai celor mai importante agenții de presă – ziariști, fotografi, cameramani, lucrători ai organizațiilor neguvernamentale. În afara consemnărilor pline de emoție și de suspans, cartea conține și zeci de pagini de analiză de mare finețe despre complicatul univers politic local, cu conflictele lui seculare dintre șiiți și sunniți, despre afirmarea mișcărilor religioase și laice și a terorismului, despre fenomenul Primăverii Arabe. Foarte interesante pentru cititorul român sunt și paginile referitoare la contribuția armatei române în conflictele din Irak și Afganistan. De altfel, autorul s-a deplasat în câteva misiuni împreună cu soldații români.

În prefață, bine-cunoscutul jurnalist Marian Voicu descrie insistă asupra rolului acestui volum în peisajul editorial românesc și asupra atmosferei generale a cărții: „Cătălin Gomboș a fost printre primii jurnaliști din lume care au relatat despre capturarea lui Saddam Hussein sau despre torturile de la Abu Ghraib. [...] Moartea e la fiecare pas. Mortiere, mine artizanale, mașini-capcană, tiruri de arme automate. Moartea are un miros greu, dulceag – este carnea de om arsă, iar alături se poate afla un restaurant plin unde clienții mănâncă pui și kebab”.

„Piano Man în Casa Războiului. Însemnări din Irak și Afganistan” plasează presa românească în compania selectă a mass-media preocupate de conflictele recente din lumea întreagă care au influențat mersul istoriei, iar pe Cătălin Gomboș în rândurile unei adevărate elite a gazetarilor care nu doar că au relatat știri importante din zone de conflict, dar au și supraviețuit și și-au așternut pe hârtie impresiile.  

„Întâmplările din această carte s-au petrecut în perioada 2003–2008, când m-am aflat, în total, vreo 16 luni în zone de conflict. În mare parte, textele au fost scrise spre finalul acelui interval – pe atunci totul încă îmi era proaspăt în minte și, în plus, aveam și însemnările pe care le făcusem pe teren. Nu mi-am propus să scriu o carte despre război, ci una despre acea lume aparte din zonele de conflict, unde oamenii sunt, parcă, mai direcți, poveștile au mai multă substanță și profunzime, iar prieteniile, parcă mai trainice. Cred că a rezultat o înșiruire de instantanee, de schițe ale unor oameni, locuri și întâmplări.” Cătălin Gomboș

„Cătălin Gomboș este, probabil, cel mai avizat jurnalist român în ceea ce privește Orientul Mijlociu. Acolo a trăit și a studiat, a învățat araba, și-a făcut prieteni de-o viață. Și tot acolo s-a întors în calitate de jurnalist și a fost martor al schimbărilor profunde din lumea arabă, care au loc o dată într-o generație. Nu poți înțelege o lume dacă nu ai frecventat-o temeinic, dacă nu ți-o apropriezi, dacă nu intri în comuniune cu etosul său. Iar Cătălin Gomboș și-a asumat riscul de a fi un martor privilegiat al evenimentelor. Jurnalismul nu este doar prima ciornă a istoriei – când este atent revizitată, iar timpul așază o bine-venită distanță între autor și evenimente, activitatea jurnalistică se transformă în istorie.”  Marian Voicu