Părintele Arsenie Boca. Mărturia mea

Zicea Parintele Arsenie: "Ma, eu nu am pretentie sa ma inteleaga cei mai multi. Caci fiecaruia ni S-a daruit Duh Sfant cat ne-a randuit Hristos. Insa, cum zice sfantul apostol Pavel, in masura in care am suferit Cruce, pentru numele Lui, asa vom fi si rasplatiti de Dumnezeu."
De aceea el multumea lui Dumnezeu si Maicii Domnului pentru fiecare spin al Crucii.
Mai zicea ceva infricosator: "Pe mine, pentru jertfa Brancovenilor, m-a semanat Dumnezeu la voi." Ce mare taina! Dar cati o pot crede?
Parintele Arsenie, cand m-a vazut, dupa ce am intrat, s-a dat jos de pe schela si mi-a zis: "Bine ai venit, Petre". Mi-a zis pe nume!
Parintele purta ochelari fumurii. Atunci s-a intamplat minunea cea mai mare. Am vazut venind, de la ochii sfintiei sale, spre ochii mei, doua funii de foc!
Eu m-am minunat tare, insa el mi-a reprodus gandul si mi-a zis: "De ce zici asa, Petre? Doamne ce ochi minunati are parintele Arsenie?! Uite, sunt ochi ca si ochii tai." Apoi si-a luat ochelarii de la ochi. Luminile ceresti au disparut.

Parintele Petru Vamulescu ramane unul dintre ucenicii de taina ai Parintelui Arsenie ce se simte dator, alaturi de sutele de oameni, sa marturiseasca lucrarea ziditoare a marelui parinte din sufletul sau si al altora reunite intr-o seama de cuvinte, vorba cronicarului, ce constituie continutul lucrarii de fata. Aceasta destainuire a sa se alatura indeosebi celei a parintelui Pantelimon, anume Parintele Arsenie Boca. Marturia Parintelui Pantelimon aparuta la Editura Cristimpuri. Punctul de legatura intre cele doua marturii ramane, desigur, Parintele, numai ca raportarea lor la sfintia sa, darurile revarsate peste ei de Sfantul Ardealului dar si modul de a transmite toate aceste lucruri poarta amprenta experientei personale. Volumul de fata este si o pagina dintr-un sinaxar, adica o reconstituire, la o scara mai mica, a vietii Parintelui Arsenie Boca dar printr-o marturie directa si nu culeasa.

RECENZII