Jocuri rituale din Moldova

Satul românesc în mrejele globalizării

„Cartea lui Alin Rus ne reamintește că jocul este o componentă fundamentală a vieții noastre comunitare, ajutând omenirea să facă față tuturor încercărilor și vicisitudinilor de-a lungul istoriei. Persistența jocurilor rurale, precum cele ale țăranilor români, de-a lungul secolelor dovedește că adaptarea și transformarea jocului în cadrul societăților cutumiare sunt mai importante decât conservarea standardizată, ca patrimoniu cultural imaterial, prin instituțiile statului sau organizațiile transnaționale. Pe de altă parte, constatăm viteza cu care jocurile rituale devin tot mai frecvent elemente ale industriei culturale, fiind destinate consumului turistic, în timp ce comunitățile rurale încep să se destrame sub impactul migrației forței de muncă. Studiul de față trage un semnal de alarmă în acest sens.“ —MONICA HEINTZ, Universitatea Paris Nanterre

„Autorul ne propune o reimaginare a istoriei europene ca istorie a micilor comunități rurale, dincolo de narațiunile grandioase pe care le găsim în manualele de istorie. Parcursul acestor comunități a fost câteodată convergent, de cele mai multe ori divergent, păstrându-și totuși elementele comune: valorile și jocurile rurale. În calitate de etnolog cu peste trei decenii de experiență în spațiul rural european, pot spune că argumentele acestei cărți mi s-au părut nu doar convingătoare, ci fascinante de-a dreptul, deoarece ne zugrăvesc tabloul unor realități pe cale de dispariție, pe care generațiile viitoare de antropologi nu vor mai avea ocazia să le studieze nemijlocit.“ — BOGDAN NEAGOTA, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj

„Volumul de față prezintă evoluția ritualurilor și a jocurilor rurale ca expresie a țesăturii de relații dintr-o comunitate, ceea ce Alin Rus numește micro-ecosistem cultural. Iar autorul exemplifică din perspectivă antropologică, analizând șase obiceiuri din patrimoniul cultural imaterial al românilor: Jocul Caprei, Jocul Cerbului, Mascații Pantomimici, Confruntarea cu Bâte de la Ruginoasa, Malanca și Târâitul. El arată că «bătălia» dintre jocurile rurale și jocurile moderne, precum cele sportive sau cele video, se dă pentru același «petic de teren», și anume conștiința umană, care e cu atât mai disputată în contextul provocărilor din secolul XXI: globalizarea, migrația și riscul transformării unor ritualuri vii în «piese de muzeu» pentru consum exclusiv turistic. Volumul acesta devine astfel și o formă de a salvgarda, cu instrumentele cercetării antropologice, jocurile rituale care cimentează coeziunea socială și împiedică izolarea individului.“ — VALENTIN FULGER, Universitatea Petroșani

RECENZII