ÎNTRE SPERANȚĂ ȘI DEZILUZIE

Democrație și anticorupție în România postcomunistă

Sebastian Burduja aduce în dezbatere o constatare pe cât de incomodă, pe atât de importantă: România va fi o democraţie autentică şi robustă numai atunci când se va baza cu precădere pe factori endogeni în efortul de reducere a corupţiei. Lucrarea sa este o incursiune lucidă şi curajoasă în istoria post‑decembristă a ţării.

Dincolo de aspirația de a contribui la literatura de specialitate, această carte poartă în filigran un țel mult mai „apăsător“ — acela de a răspunde unei întrebări istovitoare conceptual și greu de epuizat în plan narativ, și anume: Pentru a nu mai greși în continuare, unde s-a greșit în parcursul democratic al României ultimilor 25 de ani? Este vorba, așadar, nu atât de un demers restaurator, cât de unul care își asumă o finalitate și o opțiune transfiguratoare: această carte privește „înapoi“ (spre anii 1990–2008; 2008–2014) mai ales în vederea decelării unui „înainte“.

Sebastian Burduja

Prin faptul că arată cât de tenace poate fi cultura unei corupții adânc înrădăcinate, Între speranță și deziluzie poate fi mai degrabă o lectură descurajantă. Dar, prin faptul că demonstrează că instituțiile anticorupție pot reuși să controleze fenomenul corupției dacă li se oferă autonomia și resursele necesare și prin faptul că identifică modalități prin care actorii externi și forțele inovatoare din societatea civilă și din mediul de afaceri pot monitoriza performanța guvernamentală, pot reforma instituții și pot lupta împotriva corupției, această lucrare este profund constructivă și dătătoare de speranță.

Larry Diamond

RECENZII