Don Carlos Infante de Spania

„Drepturile dragostei mele sunt mai vechi decât formula rostită la altar!”, exclamă Don Carlos. „Daţi libertate gândirii!” cere Marchizul de Posa. Două fraze din Don Carlos de Friedrich Schiller. Două fraze­cheie, am îndrăzni să afirmăm, reprezentative pentru cele două planuri în care se derulează acţiunea acestei piese, caracterizată de unii exegeţi drept „tragedie/dramă de familie”, de alţii drept „dramă de idei”, „istorică” sau „politică”. Don Carlos nu este un text „istoric”, chiar dacă personajele şi conflictul (în parte) sunt împrumutate din realitatea secolului al XVI­lea. Filip al II­lea s­a urcat pe tronul Spaniei în 1556, când încă nu împlinise 30 de ani, iar de domnia lui, ce a durat peste patru decenii, nu sunt legate neapărat cele mai luminoase momente din istoria regatului iberic.
Cel care a creat o vastă şi extrem de valoroasă operă dramatică este prezent şi astăzi, prin piesele sale, în repertoriul a numeroase teatre şi în conştiinţa spectatorilor din întreaga lume. Dar creaţia care ni­l aduce în preajmă permanent este o poezie, mai precis un imn, scris în 1785, Către bucurie (An die Freude), preluat de Beethoven ca text pentru corul din finalul Simfoniei a IX­a, cor adoptat în zilele noastre ca imn al Uniunii Europene - Alexandra Bârna

RECENZII