DOCTORUL LĂUNTRIC.În zarea nemuririi

„O gândire persistentă asupra frumosului, a forței tinereții, pune piatra de temelie a realizării acestora. După felul gândului pe care-l vom avea mai des - astfel vom fi. Voi spuneți „nu”! Dar pacientul vostru nu gândește: „Eu sunt tare”, ci, dimpotrivă, va spune: „Cât îmi este de rău.” Pacienții voștri suferinzi de dispepsie nu zic: „Vreau să am un stomac sănătos!”, ci: „Eu nu mai diger nimic!” Și din această cauză așa și este în realitate!... Noi vindecăm bolile și nu pe noi înșine. Vrem să ne dezmierdăm suferințele noastre; dacă răcim tare, tusea ne provoacă în mod inconștient și imediat mila de noi înșine; în timpul unui tratament corect, atât bolnavul, cât și cei care-l înconjoară, ar trebui să se înarmeze împotriva bolii, imaginându-și tabloul sănătății. Vindecările sunt tot atât de molipsitoare ca și îmbolnăvirile! Sănătatea este tot atât de contagioasă ca pojarul.”

RECENZII