O istorie secretă a Ţării Vampirilor I. Cartea Pricoliciului

Cartea Pricoliciului este cel dintâi volum al trilogiei fantastice O istorie secretă a Ţării Vampirilor, o serie ce îşi propune să salveze mituri şi personaje sortite să dispară, dacă nu sunt povestite.

Uitaţi de toată lumea, Greuceanu, Pipăruş-Petru, Sfânta Miercuri, Ileana Cosânzeana sau Zmeul Tase au o viaţă banală care numai de basm nu este. În Ţara Vampirilor, vampirii sunt scoşi în afara legii, Împăraţii confundă prezentul cu trecutul, iar Preşedintele e speriat de o carte cu pagini albe care-i ameninţă viitorul.

Într-o lume în care se face contrabandă cu Apă Vie şi nu mai există fericire până la adânci bătrâneţi, Pricoliciul a uitat cine este. Nevoit să-şi părăsească grota, porneşte la drum şi ajunge să fie implicat în poveştile altora – iar în cele din urmă descoperă că nu poate scăpa de Sfârşit decât dacă înţelege în ce măsură se întreţese povestea lui cu iţele Basmului.

Citate interesante din carte:

• „De fapt, nici nu conta rezultatul jocului. Important era doar sentimentul de unitate pe care îl aveau la sfârșit, oameni și urieși deopotrivă, atunci când făceau parte dintr-o singură tabără. Un singur șir, ca o unică și puternică ființă.”

•  „Timpul acela dilatat din afara Basmului, timpul fără rost, în așteptarea Sfârșitului, pe care Pricoliciul îl cunoștea atât de bine, o coadă a existenței, agățarea cu orice preț de tabieturi și obișnuințe care să-ți umple mintea și să-ți alunge frica.”

• „Voinicul ședea pe un pat, cu ochii larg deschiși, conectat la diferite aparate care zumzăiau și trepidau. Se uita înspre fereastra mare ce dădea spre cer, dar părea să nu vadă nimic. Nici măcar nu clipea, însă din ochiul drept i se scursese o lacrimă care îi încremenise pe obraz, ca o mică oglindă ce reflecta toată această realitate care nu mai era a lui. Nu era nici mort, nici viu, trăia doar suspendat între două lumi, în așteptare, în afara tuturor poveștilor.”

RECENZII